It is currently Fri Mar 29, 2024 4:48 pm

All times are UTC + 2 hours [ DST ]




 Page 2 of 2 [ 61 posts ]  Go to page Previous  1, 2
Author Message
 Post subject:
PostPosted: Sat Jun 24, 2006 7:53 pm 
Admin
User avatar

Joined: Tue Jul 19, 2005 8:15 pm
Posts: 2232
Location: Barlad
Mihnea wrote:
Saturn in Berbec indica o karma de agresivitate. Predispune la lovituri la cap (cu sau fara pietre)... Nativul are frica de a conduce, de a se afirma, dar odata aceasta lectie invatata, poate face aceste lucruri in mod intelept. In casa X, indica o karma sociala, recunoasterea venind in a doua jumatate a vietii, cand lectia ar trebui sa fie invatata.


Da, Mihnea are mare dreptate cand spune asta si cumuland astea cu informatile pretioasa pe care Mihaela ni le-a oferit mergem catre doua puncte:
1. opozitia Venus(sagetator)-Marte (gemeni)
2. Neptun in pesti pe casa IX

1. Opozitia Marte-Venus de pe axa limitarile, a muncii si a bolilor, este baza unei configuratii numita "Cortul" (Marte-Luna-Junon-Venus) si care scoate in evidenta, prin trigonale Marte-Junon, Luna-Venus, o creativitate speciala, agresiva prin efectele puternice asupra mentalitatii prin expunerea unor idei situate la granita dintre intelectual si mistic (Mercur in Gemeni in casa XII) care se exprima efervescent si tumultuos, elevat si poetic. Aceasta creativitate poate fi semnul unei inclinatii spre solitudine, a unei dorinte de a cauta “ascunsul“ si de a-si expune trairile sale afective. Observam ca aceasta configurare l-a indreptat pe Eminescu spre poezie. Cu Venus in Sagetator, planeta importanta in configuratia amintita, intelegem ca, pentru a deveni un maestru al versurilor, Eminescu nu avea nevoie decat de iubire, de pasiunea sa fata de relatii sentimentale. Ca a fost un spirit profund nu mai incape discutie, am stabilit aceste trasaturi anterior, dar nu ar trebui sa cadem in greseala de a-l considera un aventurier - vedem Junon pe casa V si Venus in Sagetator - ci trebuie sa ne gandim, in primul rand, ca aceste tendinte apar pe fondul profunzimii sale si ca pasiunea sa fata de dragoste a fost culoarea care a dat vietii sale o nunta poetica foarte pronuntata. Cu Saturn in Berbec pe casa X decoperim o persoana curojaoasa pentru ca riscul social este confirmarea faptul ca traieste, ca sangele ii curge prin vene si, mai ales, semn ca inca mai gandeste.
Conflictul sau social, atunci cand il privin din punct de vedere karmic (adica atunci cand studiem cauza a ceea ce omul este in ipostaza astrala pe care o are la nastere), ne duce spre Neptun din Pesti.

2. Neptun din Pesti din domiciliu are darul de a da personalitati sale o nota rece si superioara. Compasiune si superioritatea pestilor face din saturn o planeta care atunci cand atinge un prieten ii salveaza viata pentru ca ii ridica iluzia cu care isi acoperea ochii sau ingheata vointa celor care nu doresc sa-si inteleaga destinul.
Neptun este o planeta ciudata si rece, protectoare uneori, eliberatoare cateodata, dar intotdeauna dura si distanta. Daca Pluton spune "detaseaza-te si vei avea totul" neptun spune "aprofundeaza si vei intelege totul". Cu Neptun in Pesti persoana va trebi sa aprofundeze finalitatea lucrurilor, relatiile afective dintre oameni, iertarea, intelegerea si smerenia.
A cunoaste toate aceste implica un dialog interior fin, rafinat si desprins in totalitate de valurile tulburatoare ale vietii exterioare.

Karma unui astfel de om este o suma de contradictii, o cautarea si o lupta cu sine la fel de intensa ca lupta cu ceilalti. Atacurile la persona si incisivitatea unui astfel de om nu poate sa nege latura romantica, rafinamentul si profunzime, ci indica, asa cum sugera Mihaela anterior, un om complex care are in spate multe experiente.

La polul celalalt am putea cauta un sens pentru Marte in Gemeni si NN in II care il predispune la suferinte din partea celor care, in trecut, au fost jigniti si acuzati, care nu pot acum sa stea linistiti cand vad, prin Luna conjuncta cu NN, o fire puternica dispusa, din nou, sa-i umileasca. Din nefericire retrogradarea lui Marte din XII este un punct sensibil in tema lui si ne poate duce cu gandul chiar la o pedeapsa divina, o penitenta, poate chiar o suferinta asumata din nastere, pentru purificarea destinului. Daca ne uitam imediat dupa aceasta constatare pe axa V-XI unde gasim axa Taur-Scorpion interceptata si Pluton in Berbec pe casa XI intelegem ca anterior conflictele sale s-au bazat pe o intelegere defectuoasa a iubirii, a relatiilor afective, a libertatii de exprimare, a impactului pe care l-a avut asupra celor din generatia sa. Acum prietenii nu sunt prietenii sau, atunci cand sunt, devin brate ale unei vointe superioare constiintei umane, care i-a vorbit si indrumat pasii pentru a-si intelege viata.
Daca un om cu Pluton si Uranus in XI este atat de adulat si iubit dupa moarte asta nu se poate datora decat lui Pluton care ne spune prin asta "Uite, Eminescu a fost unul dintre cei mai buni elevi ai mei".
Putem sa vedem aceasta latura superioara a comportamentului lui Eminescu daca dam la o parte impusivitatea social si spiritul ironic extrem de acutit pe care le avea. Daca apoi privim devotamentul sfasietor fata de Veronica Micle pe care a ascuns-o in zbucium, intelegem cat de constient a fost Eminescu de faptul ca rostul sau nu este sa i se raspunda la dragoste, asa cum cere latura sa umana, ci de a-l ajuta sa-si mentine treaza in minte dorinta de iubirea, fara a o consuma. Acest sentiment superior i-a accentuat durerea pe care (nu putem nega asta) i-a dat-o iubirea neimpartasita, dar i-a adus intelegerea detasarii fata de sursa suferintei sale pentru a-si raspunde la intrebarea "de ce sufer?".
Cautad raspunsuri la modul sau de comportare ajungem la concluzia arhicunoscuta ce sugereaza conditia sa de geniu, dar care, in mintea noastra, s-a banalizat, pentru ca se vorbeste superficial despre el si opera sa.
Complexitatea personalitatii sale vine din intelegere, iar gandire (Mercur, Soare in Capricorn) a fost puterea lui cea mai mare, dar si punctul cel mai sensibil (Lilith in Capricorn). Cu Lilith in conjuncte cu Soarele Eminescu si-ar fi putut usor insusi concepte gresite despre oameni si viata pe care sa le expune intr-un mod erudit si laconic pentru a nu li se observa latura obsesiva, negativa si tendinta distructiva.
Vedem in tema lui un sens la vietii in II aproape de Luna (poporul) in Leu si intelegem ca el chiar a dat putere maselor si modele de exprimare a creativitatii, de sacrificiu pentru idealul ales (Leu).
Sunt multe de spus la Eminescu si toate vin sa laude cu atat mai mult cu cat performanta in tema lui a depins mult de gandire si de intelegerea vietii. Alegerile au fost dificile pentru el, dar acestea nu au fost un impediment.



_________________
Gheorghitã COSER (www.coser.ro)
Image
Offline
 Profile Send private message E-mail  
 
 Post subject:
PostPosted: Sun Jun 25, 2006 9:42 pm 
Gheorghita, aceasta sectiune a forumului este de departe cea care aduce cele mai multe satisfactii, mai ales prin postarile tale, dar si prin trimiterea catre un studiu cu adevarat serios.

Asadar sa continuam analiza karmica prin cateva referiri la pozitia si aspectarea lui Lilith.
Lilith este un element karmic destul de important intr-o tema, si care are influente mai mult in planul afectiv-erotic. Semnificatia sa este legata de manifestarea laturii negative a senzualitatii. Poate indica, de la caz la caz, o anumita suferinta sau ceva traumatizant trait intr-o viata anterioara.
Locul unde este situat Lilith este supus suferintelor si experientelor frustrante si dureroase care se cer a fi intelese si depasite.

In cazul lui Eminescu Lilith este plasata in casa 7 Capricorn, si indica o karma relationala care va provaca multe incercari si conflicte in relatii si in special tradari. Intalnirile sunt in mare parte regasiri karmice care ar trebui reluate si, intr-un fel, solutionate prin toleranta. Prin conjunctia cu Soarele reprezinta refuzul de a se supune unei autoritati. Deci practic Lilith impinge spre o atitudine de nesupunere, dar se cere practic sacrificiul intr-o relatie. Ceea ce, trebuie sa recunoastem, este destul de greu :roll:.


  
 
 Post subject:
PostPosted: Mon Jun 26, 2006 9:39 pm 
User avatar

Joined: Tue Jan 31, 2006 1:59 am
Posts: 638
Location: Bucuresti
Pluton Rx in XI: in vietile trecute, sau poate chiar in viata trecuta, nativul nu a avut decat prietenii interesate, din care a avut ceva de castigat. Acum trebuie sa invete ce este cu adevarat prietenia, punand iubirea pe primul plan, si nu interesul. Viata insasi va fi de asemenea factura incat va fi indrumat spre acest lucru (si cred ca prietenia lui cu Creanga poate fi o dovada in acest sens). In Berbec, indica o karma de agresivitate, in vietile trecute fiind un om violent si "fara maniere". Acum va fi obligat spre o viata spirituala.
Interesant este ca Pluton Rx se gaseste foarte des in hartile natale, 50% din timp avand mers direct, 50% fiind retrograd.



_________________
Un astrolog competent poate demonstra ca orice eveniment, odata ce s-a produs, era inevitabil.
Offline
 Profile Send private message  
 
 Post subject:
PostPosted: Wed Jul 12, 2006 8:25 pm 
Vreau sa spun cateva cuvinte legat de nodurile lunare, un alt element karmic important.

In tema lui Eminescu avem NN in Leu casa 3 deci NS in Varsator casa 9.
Asadar se spune ca cei cu NN in Leu trebuie sa-si dezvolte in aceasta viata vointa, iar cu ajutorul creativitatii trebuie sa-si amplifice ego-ul si sa devina persoane puternice. (Deci asta se cere!!! Ceea ce se realizeaza de obicei este ori o mica parte, ori cu totul altceva:).Inchid paranteza:)))))
Practic se intalnesc tot felul de situatii care obliga persoana sa rezolve totul doar prin forte proprii si astfel sa-si poata dezvolta increderea in sine.
NS fiind in Varsator, in viata trecuta a fost inconjurat de multi prieteni sau a facut parte dintr-un grup beneficiind de sprijin si ajutor in orice problema. De asemenea mosteneste o capacitate intelectuala deosebit de mare.
In cazul lui Eminescu NS este si in casa 9, deci bagajul de cunostinte acumulat in trecut este impresionant, iar domeniul spiritual si filozofic probabil au fost explorate intens. De asemenea ii sunt cunoscute planul astral si intuitiv, ceea ce se regaseste din plin in operele scrise de el.

Cred ca Eminescu, prin opera sa, a reusit sa se adanceasca in creativitate si solitudine, si folosindu-si gandirea proprie a generat iesirea la iveala a geniului creator, imbinand astfel genialitatea Varsatorului pe care o stapanea (NS) cu capacitatea de a crea a Leului (NN). Un mod de a se folosi de ceea ce stia pt a-si indeplini menirea in viata.

Evident ca noi nu stim cat anume din cerintele Nodului Nord au fost indeplinite, cat de mult a reusit sa coboare cu picioarele pe pamant si cat de mult a reusit sa-si deplaseze interesul spre planul fizic (NN in casa 3), insa stim ca a reusit sa impartaseasca lumii intregi, cu prisosinta chiar, din cunostintele sale, operele pe care le-a lasat stau marturie si vor continua sa fie studiate de generatii intregi de oameni.


  
 
 Post subject:
PostPosted: Thu Jul 13, 2006 7:27 am 
Admin
User avatar

Joined: Tue Jul 19, 2005 8:15 pm
Posts: 2232
Location: Barlad
NN in casa III aduce necesitatea invatarii, a acumularii de noi informatii si, la prima vedere, s-ar putea spune ca persoana cu aceasta pozitie are goluri de informatie sau informatii eronate care o fac sa traiasca intr-o lume ireala, utopica.
Cu siguranta curiozitatea lui a fost foarte mare, iar dorinta lui de a stii cat mai multe si inclinatia totala spre studiul au aparut din necesitatea de a umple un gol. Cat despre utopia lui Eminescu... hm, nu prea as spune ca a existat in termenii pe care ii stim noi. Cu Luna in Leu este clar ca el se si vedea boem, iubind patimas o floarea care se ofilea in arsita secetei fara sa-i treaca prin cap ca biata floare avea nevoie de apa. Acest gen de egoism am putea spune ca il transborda intr-un taram utopic, dar in celelalte aspecte ale vietii as putea spune ca era chiar in tendinte. Studii solide, subiecte abordate cu maturitate, o intelegere profunda a mecanismului social, politic etc etc.
Ma gandesc ca aceasta Luna in casa III peste NN aduce mai mult o legatura su egregorul national, cu spiritul neamului, ca el a invatat nu sa gandeasca, pt ca asta stia foarte bine, ci sa simta pulsul unui popor. Eminescu a invatat din diversitate. Daca ar fi sa uitam din nou peste aceasta conjunctie nu putem sa sesizam si o alta nuanta - Neptun in casa IX care, pe casa NS-ului, ingheata memoria trecutului sau glorios si pentru a respira o alta informatie - cea data de conjunctia Luna-NN din Leu - respiratia unui popor ...varsator.
...dar la nasterea sa romanii nu erau inca un popor varsator, ci capricorn, inca pornind de la daci. Un capricorn se lupta altfel cu lumea si nu aduce agresivitate, pentru ca a avut anterior sclipuri de iluminare el se detaseaza si vrea sa o inteleaga prin natura sa subtila. de aceea atunci cand domina un Capricorn avem de-a face cu o dominare matura, subtila si totala. Romanii nu au cucerii pe nimeni... un percept capricornian... pacificimul ca trasatura esentiala.
Pribabil ca o asemanare subtila intre tarsaturile vechii Romanii ca egregor si modul de a simti a dus la iubirea sa patimasa pentru romanism.



_________________
Gheorghitã COSER (www.coser.ro)
Image
Offline
 Profile Send private message E-mail  
 
 Post subject:
PostPosted: Sat Jul 22, 2006 6:37 pm 
Admin
User avatar

Joined: Tue Jul 19, 2005 8:15 pm
Posts: 2232
Location: Barlad
Demult, cu ani in urma am auzit despre o intamplare din viata lui Eminescu atat de speciala incat auzind-o si stiindu-l pe el cum era ai putea-o considera reala.
La o constructie de vara (nu se stie de acea constructie a apartinut familiei lui sau a altcuiva) din cauza uzurii a aparut in acoperis o spartura neobisnuita. Prin acea spartura soarele inunda intreaga incapere undeva spre amiaza, dupa ce trazersa punctul sau culminant. Intr-una din zile Mihai Eminescu, pe vreamea cand era tanar adolescent, a remarcat ca lumina soarelui care trecea prin spatura din acoperit avea forma unei cruci. Dupa ce a contemplat indelung maginea crucii de lumina Mihai s-a intins peste lumina aruncatat pe jos si si-a desfacut maine mimand postura lui Iisus stilizat pe crucifix. O femeie a vazut toate aceasta scena si a povestit-o.
Nu putem sti daca este adevarat dar puterea lui spirituala, profunzimea si amploarea comunicarilor sale ne face pe noi sa credem ca ar putea fi real. Ni-l putem imagina pe Eminescu metamorfozat pe un crucifix de lumina si, prin asta, ne putem gandi ca si-a putut anticipa finalul tragic al vietii sale.



_________________
Gheorghitã COSER (www.coser.ro)
Image
Offline
 Profile Send private message E-mail  
 
 Post subject:
PostPosted: Sun Jul 23, 2006 6:10 pm 
Este foarte interesant ceea ce ai spus Gheorghita, si chiar cred ca este posibila o asemenea ipostaza pentru Eminescu.

Si pentru ca a trage concluzii despre o personalitate asa cum a fost Eminescu este foarte greu, eu voi incerca sa las sa vorbeasca in locul meu cateva din poeziile acestui mare poet al nostru. Mi-a fost extrem de greu sa aleg...pentru ca chiar as fi vrut sa le scriu pe toate.

Misterele noptii-1866
Cand din stele auroase,
Noaptea vine-ncetisor,
Cu-a ei umbre suspinande,
Cu-a ei silfe sopotinde
Cu-a ei vise de amor.

Cate inimi in placere,
Ii resalta usurel,
Dar pe cate dureroase
Cantu-i mistic le apasa,
Cantu-i bland incetinel.

Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie-1867
Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie,
Tara mea de glorii, tara mea de dor?

Ingerul iubirii, ingerul de pace,
Pe altarul Vestei tainic surazand,
Ce pe Marte-n glorii sa orbeasca-l face,
Cand cu lampa-i sboara lumea luminand.

Lacul-1876
Lacul codrilor albastru,
Nuferi galbeni il incarca;
Tresarind in cercuri albe
El cutremura o barca.

Si eu trec de-a lung de maluri,
Parc-ascult si parc-astept
Ea din trestii sa rasara,
Si sa-mi cada lin pe piept.

Sa plutim cuprinsi de farmec,
Sub lumina blandei lune-
Vantu-n trestii lin fosneasca,
Unduioasa apa sune!

Fiind baiet paduri cutreieram-1878
Fiind baiet paduri cutreieram
Si ma culcam ades langa izvor,
Iar bratul drept sub cap eu mi-l puneam,
S-aud cum apa suna-ncetisor;
Astfel ades eu nopti intregi am mas,
Bland inganat de-al valurilor glas.

Rasare luna,-mi bate drept in fata,
Un rai de basme vad printre pleoape,
Pe campi un val de argintie ceata,
Sclipiri pe cer, vapaie peste ape,
Un bucium canta tainic cu dulceata,
Sunand din ce in ce tot mai aproape...

O, ramai-1879
O, ramai, ramai la mine,
Te iubesc atat de mult!
Ale tale doruri toate
Numai eu stiu sa le-ascult;

In al umbrei intuneric
Te aseman unui print,
Ce se uit-adanc in ape
Cu ochi negri si cuminti;

Si prin vuietul de valuri,
Prin miscarea naltei ierbi,
Eu te fac s-auzi in taina
Mersul cardului de cerbi.

Atat de frageda...-1879
Atat de frageda, te-asemeni
Cu floarea alba de cires,
Si ca un inger dintre oameni
In calea vietii mele iesi.

Abia atingi covorul moale,
Matasa suna sub picior,
Si de la crestet pana-n poale,
Plutesti ca visul de usor.

O, vis ferice de iubire,
Mireasa blanda din povesti,
Nu mai zambi! A ta zambire
Mi-arata cat de dulce esti.

Revedere-1879
- Codrule, codrutule,
Ce mai faci, dragutule,
Ca de cand nu ne-am vazut
Multa vreme a trecut
Si de cand m-am departat,
Multa lume am umblat.

- Ia eu fac ce fac de mult,
Iarna viscolul ascult,

Troienind cararile
Si gonind cantarile;

Ce mi-i vremea cand de veacuri
Stele-mi scanteie pe lacuri,
Ca de-i vremea rea sau buna,
Vantu-mi bate frunza-mi suna.
Si de-i vreme buna, rea,
Mie-mi curge Dunarea.

Numai omu-i schimbator,
Pe pamant ratacitor,
Iar noi locului ne tinem,
Cum am fost asa ramanem.

Despartire-1879
Sa cer un semn iubito, spre-a nu te mai uita?
Te-as cere doar pe tine, dar nu mai esti a ta;
Nu floarea vestejita din parul tau balai,
Caci singura mea ruga-i uitarii sa ma dai.

O, mama...1880
O, mama, dulce mama, din negura de vremi
Pe freamatul de frunze la tine tu ma chemi;
Deasupra criptei negre a sfantului mormant
Se scutura salcamii de toamna si de vant,
Se bat incet de ramuri, ingana glasul tau...
Mereu se vor tot bate, tu vei dormi mereu.

Cand amintirile...1883
Cand amintirile-n trecut
Incearca sa ma cheme,
Pe drumul lung si cunoscut
Mai trec din vreme-n vreme.

Deasupra casei tale ies
Si azi aceleasi stele,
Ce-au luminat atat de des
Induiosarii mele.

A noastre inimi isi jurau
Credinta pe toti vecii,
Cand pe carari se scuturau
De floare liliecii.

Pe langa plopii fara sot-1883
Pe langa plopii fara sot
Adesea am trecut;
Ma cunosteau vecinii toti-
Tu nu m-ai cunoscut.

La geamul tau ce stralucea
Privii atat de des;
O lume toata-ntelegea,
Tu nu m-ai inteles.

De cate ori am asteptat
O soapta de raspuns!
O zi din viata sa-mi fi dat,
O zi mi-era de-ajuns.

O ora sa fi fost amici,
Sa ne iubim cu dor,
S-ascult din glasul gurii mici
O ora, si sa mor.

Si daca...1883
Si daca ramuri bat in geam
Si se cutremur plopii,
E ca in minte sa te am
Si-ncet sa te apropii.

Si daca stele bat in lac
Adancu-i luminandu-l,
E ca durerea mea s-o-mpac
Inseninandu-mi gandul.

Glossa-1883
Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi si noua toate;
Ce e rau si ce e bine
Tu te-ntreaba si socoate;
Nu spera si nu ai teama,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamna de te cheama,
Tu ramai la toate rece.

Sara pe deal-1885
Sara pe deal buciumul suna cu jale,
Turmele-l urc, stele le scapara-n cale,
Apele plang clar izvorand din fantane;
Sub un salcam, draga, m-astepti tu pe mine.

Luna pe cer trece-asa sfanta si clara,
Ochii tai mari cauta-n frunza cea rara,
Stelele nasc umezi pe bolta senina,
Pieptul de dor, fruntea de ganduri ti-e plina.

Ah! in curand satul in vale-amuteste
Ah! in curand pasu-mi spre tine grabeste;
Langa salcam sta-vom noi noaptea intreaga,
Ore intregi spune-ti-voi cat imi esti draga.

La steaua-1886
La steaua care-a rasarit
E-o cale-atat de lunga,
Ca mii de ani i-au trebuit
Luminii sa ne-ajunga.

Poate de mult s-a stins in drum
In departari albastre,
Iar raza ei abia acum
Luci vederii noastre.

Icoana stelei ce-a murit
Incet pe cer se suie;
Era pe cand nu s-a zarit,
Azi o vedem si nu e.

Tot astfel cand al nostru dor
Pieri in noapte-adanca,
Lumina stinsului amor
Ne urmareste inca.

Evident ca nu am omis "Luceafarul", caruia ii voi dedica un topic separat.


  
 
 Post subject:
PostPosted: Sun Jul 23, 2006 6:18 pm 
User avatar

Joined: Thu Nov 17, 2005 12:59 pm
Posts: 357
Location: bucuresti
si nu in ultimul rand...

ODA
(în metru antic)

Nu credeam sa-nvat a muri vrodata;
Pururi tânar, înfasurat în manta-mi,
Ochii mei naltam visatori la steaua
Singuratatii.

Când deodata tu rasarisi în calea-mi,
Suferinta tu, dureros de dulce...
Pân-n fund baui voluptatea mortii
Neînduratoare.

Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus,
Ori ca Hercul înveninat de haina-i;
Focul meu a-l stinge nu pot cu toate
Apele marii.


De-al meu propriu vis, mistuit ma vaet,
Pe-al meu propriu rug ma topesc în flacari...
Pot sa mai renviu luminos din el ca
Pasarea Phoenix?


Piara-mi ochii turburatori din cale,
Vino iar în sân, nepasare trista;
Ca sa pot muri linistit, pe mine
Mie reda-ma!



_________________
Ignis Natura Renovatur Integra
Offline
 Profile Send private message  
 
 Post subject:
PostPosted: Sun Jul 23, 2006 11:16 pm 
Admin
User avatar

Joined: Tue Jul 19, 2005 8:15 pm
Posts: 2232
Location: Barlad
G L O S S A

Vreme trece, vreme vine,
Toate 's vechi si nouã toate;
Ce e rãu si ce e bine
Tu te'ntreabã si socoate;
Nu spera si nu ai teamã,
Ce e val ca valul trece;
De te'ndeamnã, de te cheamã
Tu rãmîi la toate rece.

Multe trec pe dinainte.
In auz ne sunã multe.
Cine tine toate minte
Si ar sta sã le asculte?
Tu aseazã-te deoparte.
Regãsindu-te pe tine,
Când cu zgomote desarte
Vreme trece, vreme vine.

Nici încline a ei limbã
Recea cumpãn-a gândirii
Inspre clipa ce se schimbã
Pentru masca fericirii,
Ce din moartea ei se naste
Si o clipã tine poate;
Pentru cine o cunoaste
Toate-s vechi si nouã toate.

Privitor ca la teatru
Tu în lume sã te-nchipui;
Joace unul si pe patru
Totusi tu ghici-vei chipu-i,
Si de plânge, de se ceartã,
Tu în colt petreci în tine
Si'ntelegi din a lor artã
Ce e rãu si ce e bine.

Viitorul si trecutul
Sunt a filei douã fete,
Vede'n capãt începutul
Cine stie sã le-nvete;
Tot ce-a fost ori o sã fie
In prezent le-avem pe toate,
Dar de-a lor zadarnicie
Te întreabã si socoate.

Cãci acelorasi mijloace
Se supun câte existã.
Si de mii de ani încoace
Lumea-i veselã si tristã;
Alte mãsti, aceeasi piesã,
Alte guri, aceeasi gamã,
Amãgit atât de-adese
Nu spera si nu ai teamã.

Nu spera când vezi miseii
La izbândã fãcând punte,
Te-or întrece nãtãrãii,
De ai fi cu stea în frunte;
Teamã n'ai, cãta-vor iarãsi
Intre dânsii sã se plece,
Nu te prinde lor tovarãs;
Ce e val, ca valul trece.

Cu un cântec de sirenã
Lumea'ntinde lucii mreje
Ca sã schimbe actorii'n scenã.
Te momeste în vârteje;
Tu pe-alãturi te strecoarã,
Nu bãga nici chiar de seamã,
Din cãrarea ta afarã
De te'ndeamnã, de te chiamã.

De te-ating, sã feri în laturi,
De hulesc, sã taci din gurã;
Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,
Dacã stii a lor masurã;
Zicã toti ce vor sã zicã.
Treacã'n lume cine-o trece;
Ca sã nu'ndrãgesti nimica,
Tu rãmâi la toate rece.

Tu rãmâi la toate rece,
De te'ndeamnã, de te cheamã;
Ce e val, ca valul trece,
Nu spera si nu ai teamã;
Tu întreabã si socoate
Ce e rãu si ce e bine;
Toate-s vechi si nouã toate;
Vreme trece, vreme vine.


CRITICILOR MEI

Multe flori sunt, dar putine
Rod în lume o sa poarte,
Toate bat la poarta vietii,
Dar se scutur multe moarte.

E usor a scrie versuri
Când nimic nu ai a spune,
Insirând cuvinte goale
Ce din coada au sa sune.

Dar când inima-ti framânta
Doruri vii si patimi multe,
S-a lor glasuri a ta minte
Sta pe toate sa le-asculte,

Ca si flori în poarta vietii
Bat la portile gândirii,
Toate cer intrare-n lume,
Cer vestmintele vorbirii.

Pentru-a tale proprii patimi,
Pentru propria-ti viata,
Unde ai judecatorii,
Nenduratii ochi de gheata?

Ah! atuncea ti se pare
Ca pe cap îti cade cerul:
Unde vei gasi cuvâtul
Ce exprima adevarul?

Critici voi, cu flori desarte,
Care roade n-ati adus –
E usor a scrie versuri
Când nimic nu ai de spus.



_________________
Gheorghitã COSER (www.coser.ro)
Image
Offline
 Profile Send private message E-mail  
 
 Post subject:
PostPosted: Wed Aug 09, 2006 8:17 pm 
Luceafarul- aprilie 1883

A fost odata ca-n povesti
A fost ca niciodata,
Din rude mari imparatesti
O preafrumoasa fata.

Si era una la parinti
Si mandra-n toate cele
Cum e Fecioara intre sfinti
Si Luna intre stele.

Din umbra falnicelor bolti
Ea pasul si-l indreapta
Langa fereastra, unde-n colt
Luceafarul asteapta.

Il vede azi, il vede mani
Astfel dorinta-i gata
Iar el, privind de saptamani
Ii cade draga fata.

Si pas cu pas in urma ei
Aluneca-n odaie
Tesand cu recile-i scantei
O mreaja de vapaie.

Ea il privea cu un suras
El tremura-n oglinda
Caci o urma adanc in vis
De suflet sa se prinda.

Iar ea vorbind cu el in somn
Ofta din greu suspina:
- O, dulce-al noptii mele Domn,
De ce nu vii tu? Vina!

Cobori in jos, luceafar bland
Alunecand pe-o raza,
Patrunde-n casa si in gand
Si viata-mi lumineaza!

El asculta tremurator
Se aprindea mai tare
Si s-arunca fulgerator
Se scufunda in mare.

-Din sfera mea venii cu greu
Ca sa-ti urmez chemarea,
Iar cerul este tatal meu
Si muma-mea e marea.

O, vin'! odorul meu nespus,
Si lumea ta o lasa;
Eu sunt luceafarul de sus,
Iar tu sa-mi fii mireasa.

-O, esti frumos cum numa-n vis
Un inger se arata,
Dara pe calea ce-ai deschis
N-oi merge niciodata.

Ma dor de crudul tau amor
A pieptului meu coarde
Si ochii mari si grei ma dor
Privirea ta ma arde.

-Dar cum ai vrea sa ma cobor?
Au nu-ntelegi tu oare,
Cum ca eu sunt nemuritor,
Si tu esti muritoare?

-Nu caut vorbe pe ales,
Nici stiu cum as incepe-
Desi vorbesti pe inteles,
Eu nu te pot pricepe;

Dar daca vrei cu crezamant
Sa te-ndragesc pe tine,
Tu te coboara pe pamant
Fii muritor ca mine.

-Tu-mi ceri chiar nemurirea mea
In schimb pe-o sarutare,
Dar voi sa stii asemenea
Cat te iubesc de tare;

Da, ma voi naste din pacat
Primind o alta lege
Cu vesnicia sunt legat
Ci voi sa ma dezlege.

In vremea asta Catalin,
Viclean copil e casa
Ce umple cupele cu vin
Mesenilor la masa.

Cu obrajei ca doi bujori
De rumeni bata-i vina
Se furiseaza panditor
Privind la Catalina.

Dar ce frumoasa se facu
Si mandra arz-o focul
Ei Catalin, acu-i acu
Ca sa-ti incerci norocul.
..................................

Porni luceafarul. Cresteau
In cer a lui aripe,
Si cai de mii de ani treceau
In tot atatea clipe.

Un cer de stele dedesupt,
Deasupra-i cer de stele-
Parea un fulger ne-ntrerupt
Ratacitor prin ele
.

-De greul negrei vesnicii,
Parinte, ma dezleaga
Si laudat pe veci sa fii
Pe-a lumii scara-ntreaga.

Reia-mi al nemuririi nimb
Si focul din privire
Si pentru toate da-mi in schimb
O ora de iubire...

-Hyperion, ce bdin genuni
Rasai c-o-ntreaga lume
Nu cere semne si minuni
Care n-au chip si nume.

Tu vrei un om sa te socoti
Cu ei sa te asemeni?
Dar piara oamenii cu toti
S-ar naste iarasi oameni.

Ei numai doar dureaza-n vant
Desarte idealuri--
Cand valuri afla un mormant
Rasar in urma valuri.

Ei doar au stele cu noroc
Si prigoniri de soarte
Noi nu avem nici timp nici loc
Si nu cunoastem moarte.

Din sanul vesnicului ieri
Traieste azi ce moare
Un soare de s-ar stinge-n cer
S-aprinde iarasi soare.

Parand pe veci a rasari
Din umbra moartea-l paste
Caci toti se nasc spre a muri
Si mor spre a se naste.


Si pentru cine vrei sa mori?
Intoarce-te, te-ndreapta
Spre-acel pamant ratacitor
Si vezi ce te asteapta.

Hyperion vedea de sus
Uimirea-n a lor fata;
Abia un brat pe gat i-a pus
Si ea l-a prins in brate...

Ea, imbatata de amor,
Ridica ochii. Vede
Luceafarul. Si-ncetisor
Dorintele-i increde.

-Cobori in jos, luceafar bland
Alunecand pe-o raza,
Patrunde-n codru si in gand,
Norocu-mi lumineaza!

El tremura ca alte dati
In codri si pe dealuri
Calauzind singuratati
De miscatoare valuri.

Dar nu mai cade ca-n trecut
In mari din tot inaltul;
- Ce-ti pasa tie chip de lut,
Dac-oi fi eu sau altul?

Traind in cercul vostru stramt
Norocul va petrece,
Ci eu in lumea mea ma simt
Nemuritor si rece.


  
 
 Post subject:
PostPosted: Wed Aug 09, 2006 9:53 pm 
User avatar

Joined: Mon May 15, 2006 9:50 am
Posts: 296
Location: Cernavoda
Cu mine zilele-ti adaugi...

Cu mine zilele-ti adaugi,
Cu ieri viata ta o scazi
Si ai cu toate astea-n fata
De-a pururi ziua cea de ieri.

Cand unul trece, altul vine
In asta lume a-l urma,
Precum cand soarele apune
El si rasare undeva.

Se pare cum ca alte valuri
Cobor mereu pe-acelasi vad,
Se pare cum ca-i alta toamna,
Ci-n veci aceleasi frunze cad.

Naintea noptii noastre imbla
Craiasa dulcii dimineti;
Chiar moartea insasi e-o parere
Si un visternic de vieti.

Din orice clipa trecatoare
Ast adevar il inteleg,
Ca sprijina vecia-ntrega
Si-nvarte universu-ntreg.

De-aceea zboare anu-acesta
Si se cufunde in trecut,
Tu ai s-acum comoara-ntreaga
Ce-n suflet pururi ai avut.


Offline
 Profile Send private message E-mail  
 
Display posts from previous:  Sort by  
 Page 2 of 2 [ 61 posts ]  Go to page Previous  1, 2

All times are UTC + 2 hours [ DST ]


Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 2 guests


You cannot post new topics in this forum
You cannot reply to topics in this forum
You cannot edit your posts in this forum
You cannot delete your posts in this forum

Search for:
Jump to:  
cron
phpBB skin developed by: John Olson
Powered by phpBB © 2000, 2002, 2005, 2007 phpBB Group