It is currently Thu Mar 28, 2024 4:58 pm

All times are UTC + 2 hours [ DST ]




 Page 1 of 1 [ 6 posts ] 
Author Message
 Post subject: Profetiile de la Celestine
PostPosted: Thu Oct 06, 2005 9:02 pm 
User avatar

Joined: Fri Sep 30, 2005 5:22 pm
Posts: 68
Location: Buzau
In lumea astrologilor exista si discutii etice si de factura metafizica, despre sensul astrologiei. Parerea mea, la momentul actual, este ca multe dileme etice legate de astrologie, sau ale celor care isi cauta sensul in viata prin diverse metode precum astrologia, pot fi limpezite daca ei ar citi cartile lui James Redfield din seria Profetiilor de la Celestine.
Este o serie de carti care au fost publicate de Editura Mix - http://www.edituramix.ro (aici pot fi si comandate) - care incepe cu cartea Profetiile de la Celestine, si mai sunt citeva dupa ea.
Este bine sa fie citite in ordine, altfel nu se mai intelege nimic.
Nu trebuie nici sa fie cumparate toate deodata, eu am citit prima carte acum vreo jumatate de an, si abia acum am simtit ca pot sa trec sa o citesc pe a doua.
Sunt niste carti foarte pline de miez, la care merita sa meditezi profund.
Desi nu se refera direct la astrologie, ele includ capitole despre sensul vietii individului uman, care cred ca ii pot da repere concrete si unui astrolog practicant, si uni om care isi cauta sensul prin astrologie.
De aceea va recomand tuturor aceste carti, cu caldura. Nu sunt carti teoretice, de fapt sunt in genul roman de aventuri, dar sunt foarte incarcate de invataturi.



_________________
Daca eu fac rau aici, atunci il rog pe moderator sa spuna.
http://astro.coser.ro/phpBB2/viewtopic.php?p=5264#5264
Offline
 Profile Send private message  
 
 Post subject:
PostPosted: Wed Aug 01, 2007 11:26 am 
User avatar

Joined: Thu Nov 17, 2005 12:59 pm
Posts: 357
Location: bucuresti
Am gasit si eu o recenzie asupra profetiilor de la Celestine, destul de caustica dar care atrage atentia asupra "fast-food-ului spiritual" ( http://kenneth.moyle.ca/cp/ ):



"Acesta nu e un roman care sa fie aruncat deoparte cu ushurintza . Trebuie aruncat cu mare forta .

Asta a scris Dorothy Parker despre o carte amintita azi doar pentru faptul ca nu i-a placut .Dintotdeauna mi-am dorit sa fi spus eu asta : shi daca ar fi fost sa zic eu asta , mi-ar fi placut sa o spun despre „Profetiile de la Celestine „ a lui James Redfield . Poate va intrebati de ce , daca eu cred ca aceasta carte e un gunoi ( lucru le care il cred ), si daca e atat de de-aruncat ( ceea ce este ), deci , de ce pierd timp valoros si spatiu pe hard -disk , scriind despre ea .
Motivul este ca ea este in mod minunat si remarcabil un gunoi : remarcabila pentru liniile fara valoare ale prozei si filosofiei sale , cat si pentru faptul ca , in ciuda inefabilei sale lipse de valoare , a fost listata in New York Times ca bestseller timp de 98 de saptamani la aceasta ora ( a doua dupa urmarea sa „A zecea viziune”.)
Cand un roman atat de plat artistic si de slab ideologic este un atat de fenomenal succes , o privire mai de aproape sigur e in ordine .
E o joaca de copii sa impart cartea in bucati , sa ma innamolesc in ea , sa
imi amestec metaforele mele si sa incep s-o fac arshice , dar mama mi-a spus ca , daca nu pot sa zic ceva frumos despre un subiect , mai bine e sa tac ...
Asa ca am sa zic cateva lucruri bune despre „Profetiile de la Celestine „ inainte de a incepe sa le zic pe altele , care nu sunt deloc placute .Iar din respect pentru persoanele care au facut ca acest roman sa aiba succesul pe care il are , voi termina spunand inca niste lucruri frumoase , inainte de autoindulgenta izbucnire finala de vulgaritate ...

Profetiile de la Celestine e printata pe hartie de buna calitate .Paginatia e clara si aerisita , cu o distanta potrivita intre liniile de text .Redfield a avut inspiratia sa se asigure ca fiecare capitol contine un sumar scurt al viziunilor elucidate in toate capitolele precedente , iar romanul sau e primul in ultimii zece ani care nu m-a pus deloc in situatia jenanta de a ma ridica din fotoliu sa caut dictionarul .
Gata . De acuma , am spus ceva frumos , si pot sa ma ocup , cu riscul pedepsei mamei , sa va explic de ce copilul acefal al creierului lui Redfield ma scoate din papuci .

Profetiile de la Celestine e, ostentativ , un roman . Intriga contine un complot ( un lucrator social fara nume in mijlocul unei crize a carierei calatoreste in Peru sa caute un manuscris profetic, antic , pe care guvernul peruvian si biserica catolica vor sa-l ascunda si distruga ) , mai sunt si niste personaje de fictiune ( nu poti sa fii mai fictional decat un preot latinoamerican numit Parintele Carl , un functionar peruvian numit Hinton , ori un profesor scandinav numit Edmond Connor ...ca sa nu mai pomenim de un orash intreg de mayashi traind in Peru in loc de locurile mai conventionale ale mayashilor din America Centrala ).
Dar , din toate punctele de vedere , aceasta carte nu e atat un roman , cat un tratat de religie New Age . Complotul care nu actioneaza este pretextul explicarii , punct-per-capitol , a ideilor autorului despre destinul oamenilor si natura cosmosului . Personajele sunt mustiucuri de instrumente fara caracteristici speciale ale vocii monotone a autorului . Bineinteles ca un complot slab si personajele fara substanta nu neaparat ruineaza un roman ; opere recente ale lui Martin Amis si Stephen Fry ne vin in minte ca exemple savuroase a unor astfel de carti .Dar Fry si Amis se intampla sa fie daruiti in jonglarea cu cuvintele , ale caror romane sunt minunate prin stralucirea expresiilor , profunzimea si umorul prozei lor . Proza lui Redfield , pe de alta parte , e monotona ,moale si ...ei bine , prozaica . Scriere mai de calitate poate fi gasita in Ghidul TV .
Dat fiind deci ca „Profetiile de la Celestine „nu e centrata nici pe intriga , nici pe personaje , si nu este o scriere de calitate dupa niciun alt standard elementar , ce prezinta acest roman cititorului ?
Hai sa denumim caretea aceasta , dintr-un act de caritate , „un roman de idei „ . Motivatia lui Redfield este sa impartaseasca publicului Cele Noua Viziuni pe care eroul anonim le gaseste intr-un manuscris mayas antic (document scris , inexplicabil si fara explicatie ,in Aramaica).Fiecare Viziune e o revelatie despre universul fizic , natura umana , beneficiile alimentatiei vegetariene , rezolvarea conflictelor sau evolutia transcorporala a speciei noastre . Cine e interesat poate gasi o sumarizare de o singura pagina a tuturor celor noua viziuni , online , la http://www.spiritweb.org/Spirit/celesti ... ights.html .
Data fiind metafizica improbabila a Celor Noua Viziuni , se poate presupune ca cititorul trebuie sa se apropie de ideile acestui roman ca de o scriere Science-Fiction sau de o poveste alegorica . Din partea legiunilor de fani si adepti ai lui Redfield , eram gata sa-i acord aceasta circumstanta atenuanta .Apoi , am citit „Cele Noua Viziuni/Ghid Experimental” ,scrisa impreuna cu Redfield ,o carte de autoajutorare de tip spiritual New Age ,si mi-a devenit clar ca el scrisese fiecare din cuvintele celor Noua Viziuni mult mai literal decat as fi putut vreodata sa imi imaginez .Deci in „Profetiile de la Celestine” nu avem un roman, ci , pur si simplu un tratat total neartistic al mesajelor de ghidare si salvare a umanitatii ale autorului ;numai dupa meritele acestor idei trebuie evaluata aceasta carte si popularitatea sa .
Esenta mesajului lui Redfield este ca universul e facut din energie care evolueaza spre forme si stari mereu mai inalte de vibratie : de la energie pura la atomi de hidrogen la atomi multivalenti la molecule la materie organica la viata la umanitate si eventual mai departe , la o stare de fiinta transcorporala inteligenta . Stagiul final implica posibilitatea oamenilor de a dirija constient aceasta evolutie , invatand sa isi ia energia psi direct din contactul cu natura mai degraba decat din conflictul interpersonal (care conflict interpersonal deriva doar din lupta oamenilor unii cu altii pentru a acapara energie psi ). Ultimii 50 de ani au fost preludiul catre zorii acestui stadiu final , pe masura ca societatea recastiga constienta spiritualitatii , misticii , semnificatiei pline de scop a aparentelor coincidente .
Pe masura ce imi croiam drumul prin desertul arid , minat de jargon, care e romanul lui Redfield , ingreunat de baraje dupa baraje de clishee self-help stil anii '80 brutal de prozaice ,si clipind la lucirea platitudinilor stralucitoare si miscatoare New Age , nu am putut sa ma impiedic de a ma iontreba : pentru numele lui Dumnezeu , ce vad oamenii in aceasta banala adunatura de cioburi ? Dar, pana cand am terminat de citit cartea , cred ca am inteles de ce atat de multi oameni au fost inspirati de aceasta acadea-pentru-suflet new age scrisa atat de prost .
Profetiile de la Celestine vorbeste contra gandirii reductioniste si a materialismului ( atat filosofic cat si comercial ). Cartea ofera un seducator de rar optimism asupra viitorului si naturii umane . Exista promisiunea unei auto-imbunatatiri spirituale facile si naturale , care poate fi obtinuta fara structura , disciplina si recompensa tarzie a religiei traditionale .Si , poate mai atragatoare , promisiunile lui Redfield ca luptele , si incertitudinile vietii la sfarsitul secolului 20 sunt doar durerile nasterii viitoarei re-treziri spirituale . Intrebarile existentei si intelesului cu care artistii si ganditorii si scriitorii s-au luptat in ultimul secol primesc raspunsuri in limbaj fara ocolisuri ,direct si cotidian , impachetate ca daruri le in promisiunea de speranta si disponibilitate universala .
Profetiile de la Celestine ating probleme reale si larg raspandite : invechirea rationalismului , dezorientarea ideologica , angoasa existentiala , foamea de mister , dorul de Dumnezeu , dorinta de speranta si sens si bunatate umana . Redfield se adreseaza intr-adevar unor intrebari importante pe care le aprob profund , dar raspunsurile lui sunt subtiri si ridicole .Si , pentru ca se adreseaza acestor probleme in termeni atat de simpli si usorde digerat , el a capturat imaginatia miilor de oameni care niciodata inainte de Profetiile de la Celestine , nu si-au privit in fata grijile .Desi sunt bucuros sa stiu ca din ce in ce mai multi oameni se gandesc la aceste intrebari spirituale si existentiale , ma ingrijoreaza faptul ca pentru fiecare persoana care va cauta raspunsurile pe teren mai sigur , vor fi zece alte persoane care vor lua drept bun nonsensul instabil al raspunsurilor lui Redfield sau vor lasa deoparte intrebarile , in bloc .
Cu toata bunavointa , cred ca se poate si mai rau decat sa urmezi invataturile concrete si cotidiene gasite in Profetiile de la Celestine : iubeste-ti vecinii; Mananca mai multe legume ;redu consumul ; mediteaza; conserva natura curata ; fii de ajutor oamenilor ; nu raspunde apatiei sau maniei cu aceeasi moneda .Pentru ca spiritualitatea , sau filosofia , sau cosmogonia , sau ce va fi ea , a lui Redfield este prea naiva , superficiala si fantastica pentru a avea rezultate de durata .
Nu ma deranjeaza Profetiile de la Celestine doar pentru ca aduce raspunsuri usoare la probleme grele . Orice religie sau sistem filosofic ar trebui sa aiba un loc putin adanc unde oamenii se pot balaci , stropi si uda pe picioare inainte de a fi dusi la apa adanca in care e de gasit iluminarea , cresterea si puterea . Ma deranjeaza Profetiile dela Celestine pentru ca nu are deloc adancime ; este ca o piscina mica ,plina de filozofii , plina de rasete de copii si soare si poze de pesti colorati si apa incalzita de pipi . "


Asadar, cum ne putem feri de acest fast-food spiritual? cum recunoastem caile gresite, apa de ploaie, ratacirea ?



_________________
Ignis Natura Renovatur Integra
Offline
 Profile Send private message  
 
 Post subject:
PostPosted: Wed Aug 01, 2007 1:38 pm 

Joined: Sat Jan 21, 2006 10:21 pm
Posts: 296
Despre un singur lucru nu-si exprima autoarea parerea: este ,sau nu ,la indemana oricui de a obtine aceasta conectare la o sursa superioara de energie si de a o si folosi apoi in beneficiul celorlalti?

Mie asta mi s-a parut ca trateaza cartea,intr-un stil facil,tocmai poate,pentru a fi accesibil tuturor [ si celor care nu au dictionar acasa].

Pentru cei care au facut conectarea,nu stiu ce ar putea parea fantastic si ireal in aceasta carte.Pasii descrisi aici,sunt ca o rezultanta fireasca a oricarei forme de initiere, regasiti ,de fapt,in scrieri mult mai vechi sub o forma mai ampla.


Offline
 Profile Send private message  
 
 Post subject:
PostPosted: Thu Aug 02, 2007 4:01 am 

Joined: Sun May 20, 2007 2:33 pm
Posts: 16
Interesanta recenzia acestei domnisoare/doamne, si cu siguranta ca ilustreaza foarte bine o viziune mai larga... e ceea ce intelectualismul si rationalul pur din noi ar spune in legatura cu tot ce tine de taramul "facilului" spiritual, tocmai pentru ca acum, in aceste momente, el este atat de accesibil. Mi se pare normala reactia ei, si ar fi fost si absurd sa-i reprosez ceva, pentru ca astfel vede un om cu "capul pe umeri" toata aceasta "fanfaronada" new-age care, dupa ce a prins radacini din ce in ce mai puternice, incepe sa rasara din pamant sub forma unor delicate firisoare argintii. Insa nu cred ca James Redfield il intrece pe Coelho la capitolul controverse intelectuale, caci acesta din urma a devenit eticheta perfecta pentru pseudo-intelectuali, cum li se zice. Probabil ca si eu as fi desfiintat aceasta carte in ultimul hal,in urma cu ceva ani, la fel cum am facut si cu o carticica de unu' pe nume Steiner, care se fofila prin fata mea cu idei paranormale "de doi bani." Si as fi facut asta pentru ca-l cunoscusem pe Goethe, pe Marquez, pe Sartre, si alti cativa baieti deveniti puncte de cotitura pentru umanitate, puncte de reper intr-un intuneric mult prea proeminent, si pentru faptul ca nu aveam nici o tangenta cu adevarata spiritualitate. Mi se pare normal ca orice intelectual pur-sange sa critice si sa desfiinteze o astfel de aventura "ieftina" precum Profetiile de la Celestine. Tot ei sunt cei ce rad in nas astrologiei, neintelegand cum pot unii oameni sa fie atat de prosti incat sa creada ca daca Lilith, care e un punct virtual, se afla intr-o casa a saptea, cineva va avea o viata dezastruasa in ceea ce priveste relatiile amoroase. Sau meditatia, sau tot ceea ce tine de o metafizica pragmatica. Cei ancorati bine intr-un sistem ce se bazeaza exclusiv pe ratiune vor ramane infipti foarte bine acolo, pana cand, poate , se vor plictisi de peisajul monoton din jurul lor si vor ridica velele spre a cauta si altceva. Si nu e vorba neaparat de faptul ca sunt axati strict pe ratiune, ci mai degraba de faptul ca asimileaza pur si simplu trairile celor pe care-i citesc, uitand pur si simplu de aprofundarea proprilor trairi. Ajung sa se confunde in lumile pe care le creeaza, mentinandu-se la un nivel periferic pentru ca nu insista niciodata mai mult... Dupa parerea doamnei respective, si a multor altora, fac parte din gloata de insetati de senzational si facil, care cauta raspunsuri simple la "marile dileme si intrebari"... Cum sa fie lucrurile atat de simple, cum sa fie Dumnezeu atat de accesibil, sa plece de pe tronul lui imposibil de privit/atins, si sa coboare chiar in structurile noastre moleculare, sa plece dintr-un loc intr-altul, sa stea permanent la dispozitia noastra, sa permita sau sa admita faptul ca bisericile sunt total pe langa, chiar si cea crestina, vlastarul lui Hristos? E absurd, e aberant, e doar un refugiu pentru cei ce renunta prea usor la lupta dupa adevarul inefabil, la lupta in aceasta jungla, nu pajiste armonioasa cum bodroganeste James ca va fi in viitor, ci miriste inrosita de sange si urlete. Cum sa te desparti de dictionar, cand acesta te invata atat de multe lucruri. In loc sa-l tinem in biblioteca pentru a se umple de praf, mai bine-l punem sub perna, si-l scoatem imediat ce in vis apare un tip mai deosebit, care vorbeste prea elevat. Chiar si copiii ar trebui pusi pe dictionare, si nu pe coji de nuca, pentru a le fi invatatura de minte, la propriu.
Pentru mine aceasta carte a reprezentat un punct de cotitura, o traire pur si simplu, si a reusit ceea ce multe altele nu au reusit. Poate ca e scrisa in acest mod, facil, tocmai pentru a nu-l trezi pe intelectualul din noi, ci pentru a deschide portile sensibilitatii sufletului nostru, pentru a lasa intuitia sa-si desfaca aripile si sa ne dezvaluie frumusetea locurilor ce ne inconjoara... Am trait aceasta carte, nu prin prisma personajelor, a ochiului critic dinlauntrul meu, ci mai ales prin prisma confirmarilor pe care mi le-a adus, prin mesajul sau deosebit, care de multe ori depaseste cu mult orice formulare extrem de artistica, dar goala la nivel spiritual, lipsita de Lumina... Eu unul ii multumesc autorului pentru experienta pe care mi-a oferit-o, atat in aceasta carte cat si in A zecea viziune...



_________________
Peace!
Offline
 Profile Send private message  
 
 Post subject:
PostPosted: Tue Aug 07, 2007 2:02 am 
User avatar

Joined: Wed Jul 18, 2007 12:52 pm
Posts: 19
Foarte simplu si scurt spus parafrazandu-l pe Antoine de Saint-Exupery "Esenta lumânarii nu este ceara care lasa urme, ci lumina" in acelasi mod acest ciclu de trei carti sunt importante prin lumina pe care o aprind in fiecare dintre noi si, cum bine a spus Constantin, nu identificandu-ne cu personajele, ci transpunand fiecare eveniment din carte vietii noastre personale, dand viata astfel unei trairi mistice autentice si personale :oops: !


Offline
 Profile Send private message  
 
 Post subject: Re: Profetiile de la Celestine
PostPosted: Wed Oct 08, 2008 8:15 pm 
User avatar

Joined: Wed Oct 08, 2008 5:06 pm
Posts: 49
Mie mi-a placut cartea...si,pentru un roman,nu mi s-a parut deloc superficiala.
Cei care au citit cartea asta stiu ce e teatrul de control.pentru ceilalti am sa incerc sa explic ...pe scurt.
Chinezii spun ca acolo unde se indreapta atentia se indreapta qi(energia).Pentru ca nu stim sa ne conectam la SURSA ne bazam pe energia celorlalti...copii au cel mai mult de suferit...pentru ca sunt dependenti de adulti.La fel relatiile.mai cu seama pentru ca nu stim cum sa atragem energia complementara (masculina sau feminina dupa caz)incercam sa preluam(jumulim)exclusiv de la partener energia de care avem nevoie.Pentru asta repetam rolurile pe care le-am invatat in copilarie pentru a atrage energia parintilor(a le capta atentia)si pentru a ne proteja de incercarea lor de a ne ...fura energia.
Sunt doua feluri de roluri(teatre de control):unele active(:interogatorul,intimidatorul)si unele pasive(distantul si saracul-de-mine).Sunt si doua feluri de roluri care se genereaza reciproc:intimidatorul-saracul de mine si interogatorul-distantul.
Interogatorul e cel care pune intrebari,isi baga nasul peste tot...pentru ca ulterior sa critice si ridiculizeze totul....in felul asta incearca sa capete control asupra celorlalti(care se vad siliti sa fie permanent in garda,mereu atenti la el pentru a se eschiva de la incercarea sa de a prelua control asupra lor,asupra vietii lor)-interogatorul il creeaza pe distant.el(distantul)e cel care incercand sa capete controlul asupra sa si asupra celorlalti fiind in mod inconstient alunecos ...evaziv... misterios...incearca in felul asta sa atraga atentia asupra sa...doar pentru a deveni si mai evaziv....ceilalti isi cheltuiesc energia incercand sa isi dea seama ce-o fi cu el...se joaca cu curiozitatea lor.poate parea bizar dar parinti de genul asta produc un copil interogator! - e singura sansa a copilului sa atraga ceva atentie asupra sa -sa incerce sa ii critice sa scoata vreo reactie de la ei!
Intimidatorul e cel care are tactica cea mai agresiva:ii tine pe ceilalti permanent in sah terorizandu-i...ei trebuie sa fie atenti permanent la el...sa nu cumva sa il supere cu ceva...violenta sa nu e insa neaparat fizica.Copii care cresc alaturi de un parinte intimidator nu au alta sansa sa ii capteze atentia (sau sa il forteze sa nu ii mai agreseze,sa ii mai controleze)decat sa intre in rolul victimei...ei ajung saracul-de-mine.
daca nu functioneaza incercarea lor de a-l face pe parinte sa se simta vinovat atunci nu au nici o sansa sa isi controleze propria viata...vor trebui sa astepte pana la maturitate...atunci vor deveni ei insisi intimidatori...
poate parea ciudat insa parintii saracul-de-mine pot sa dea nastere unui copil intimidator...tactica parintelui de a culpabiliza pe oricine,pentru orice ,rolul de victima profesionista pe care il adopta ii impinge efectiv pe ceilalti sa-l agreseze...
mai tarziu in viata rolurile se repeta: repatam rolurile noastre si pe ale parintilor incercand sa ne controlam viata si pe ceilalti.
Si acum conexiunea cu astrologia:rolurile active corespund cu zodiile yang:aer si foc.
Aerul e interogatorul si focul e intimidatorul
Rolurile pasive corespund cu zodiile inn:apa este distantul si pamantul e saracul-de-mine
Bineinteles ca martienii au o inclinatie spre intimidator,mercurienii spre interogator,plutonienii spre distant,la fel neptunienii(pestii se spune ca sunt cei mai alunecosi din zodiac...(desi ei pot fi si foarte vorbareti...se ascund in spatele cuvintelor)
Poate ca e important si lilith(rana copliariei)pozitia in semn,casa aspectele...toate pot da indicatii despre teatrul nostru de control


Offline
 Profile Send private message E-mail  
 
Display posts from previous:  Sort by  
 Page 1 of 1 [ 6 posts ] 

All times are UTC + 2 hours [ DST ]


Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 6 guests


You cannot post new topics in this forum
You cannot reply to topics in this forum
You cannot edit your posts in this forum
You cannot delete your posts in this forum

Search for:
Jump to:  
cron
phpBB skin developed by: John Olson
Powered by phpBB © 2000, 2002, 2005, 2007 phpBB Group